Inregistrare    Autentificare
Autorizație
» » Când guvernarea a întrebat poporul. Istoria plebiscitelor din R. Moldova și ce rezultate au avut acestea

Când guvernarea a întrebat poporul. Istoria plebiscitelor din R. Moldova și ce rezultate au avut acestea

Categorie: ULTIMA ORĂ, Republica Moldova, Societate
Când guvernarea a întrebat poporul. Istoria plebiscitelor din R. Moldova și ce rezultate au avut acestea


În istoria Republicii Moldova, referendumurile au apărut periodic la „orizonul politic”, fiind cel mai des provocate de guvernare. Cel de astăzi, pentru revocarea lui Dorin Chirtoacă este primul care se referă doar la Capitală. Cel dintâi referendum la care au mers moldovenii a fost la doar trei ani distanță de la proclamarea independenței și a fost unul larg contestat.

Referendumul din 1994

Mai numit și „sondaj La Sfat cu Poporul”, plebiscitul s-a desfășurat pe întreg teritoriul țării. Oamenii au fost întrebați dacă ţara ar trebui să-şi conserve independenţa şi integritatea teritorială. A fost adresată o singură întrebare, dar complexă, iar cetăţenii au putut răspunde cu „Da” sau „Nu”. Textul întrebării a fost următorul: „Sunteţi pentru ca R. Moldova să se dezvolte ca un stat independent şi unitar, în frontierele recunoscute în ziua proclamării suveranităţii Moldovei (23.06.1990), să promoveze o politică de neutralitate şi să menţină relaţii economice reciproc avantajoase cu toate ţările lumii şi să garanteze cetăţenilor săi drepturi egale, în conformitate cu normele dreptului internaţional?”, scrie timpul.md.
La referendum au participat aproximativ 75%, iar 95,4% din moldoveni au votat „Da”. Ulteror, el a fost calificat drept o mare lovitură pentru mişcarea pentru reunificarea României cu Moldova.

Referendumul din 1994 a fost inițiat de preşedintele de atunci Mircea Snegur. Potrivit unui material Radio Europa Liberă, Snegur a recunoscut că acest exerciţiu era un soi de referendum în problema independenţei şi garantării statalităţii şi că în baza rezultatelor a iniţiat un dialog cu liderii de la Tiraspol în vederea eliminării disensiunilor existente. Un referendum în această chestiune era cerut de forţele conservatoare din 1992.

Referendumul din 1999

Plebiscitul din 23 mai 1999 a fost inițiat de către președintele Petru Lucinschi care a cerut alegătorilor aprobarea schimbării sistemului de guvernare din parlamentar în prezidențial, acesta devenind primul referendum consultativ.

Din cei aproape 2,4 milioane de moldoveni înregistrați la plebiscit, la urne au venit circa 1,4 milioane. 64% dintre ei au votat pentru trecerea la forma prezidențială de guvernământ.

Chiar dacă moldovenii și-au exprimat voința, Partidul Comuniștilor și Alianța pentru Democrație și Reforme au aprobat mai multe modificări constituționale în Parlament la 5 iulie 2000. Schimbările au redus puterile Președintelui și au consolidat Parlamentul și Guvernul, iar forma de guvernare nu s-a schimbat.

Referendumul din 2010

La 5 septembrie 2010, pentru prima dată în Republica Moldova a avut loc Referendumul constituţional, în cadrul căruia alegătorii s-au expus în problema alegerii directe a şefului statului. Oamenilor li s-a propus să răspundă la întrebarea „Sunteţi pentru modificarea Constituţiei care să permită alegerea Preşedintelui Republicii Moldova de către întreg poporul?”, votînd pentru una din opţiunile: „Pentru” sau „Contra”.

Plebiscitul nu a fost validat din cauza prezenței joase a alegătorilor. Doar 30.29% de cetăţeni cu drept de vot s-au prezentat la urne de vot din minimul necesar de 1/3 de persoane înscrise în listele electorale. 87,83% dintre cei care totuși au venit la secțiile de vot au votat „Pentru”.

Referendumul din Găgăuzia, 2014

În urma acestui plebiscit, 98.9% dintre locuitorii Găgăuziei au declarat că susțin independența, în cazul în care Republica Moldova și-ar pierde suveranitatea, iar 98,47% dintre ei își doresc ca Republica Moldova să adere la Uninea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan. Prezența la referendum a constituit 70,4%, adică 70.777 de alegători, chiar dacă acesta a fost declarat ilegal de justiție,iar autoritățile de la Chișinău au îndemnat populația să nu participe. Mai mulți oficiali au declarat plebiscitul ilegal.

Notă: În 2006, în stânga Nistrului a avut loc un referendum nerecunoscut de autoritățile de la Chișinău. Locuitorii regiunii transnistrene au fost întrebați dacă-și doresc „integrarea în R. Moldova”. 96,6% dintre cei prezenți au răspuns „contra”.

Sursa : aici
Stimate vizitator, te-ai dus la site-ul ca utilizator neînregistrat. Vă încurajăm să vă înregistrați sau intra pe site sub numele dumneavoastră.
Scrie un comentariu
Prima Nume:
Adresa e-mail:
Полужирный Наклонный текст Подчеркнутый текст Зачеркнутый текст | Выравнивание по левому краю По центру Выравнивание по правому краю | Вставка смайликов Вставка ссылкиВставка защищенной ссылки Выбор цвета | Скрытый текст Вставка цитаты Преобразовать выбранный текст из транслитерации в кириллицу Вставка спойлера
Introduceți codul: